Ce putem invata de la Jakob Nielsen?

Scriitura pe web este un cumul de caracteristici, atat editoriale (deci strict legate de tehnicile jurnalistice), cat si tehnice (vizavi de interfata cu utilizatorul, design ori structura software a paginii web).

Dimensiunea ecranului

Nielsen considera ca dimensiunea ecranului e “sacra”. Cea mai neprofitabila miscare pentru un creator de pagini web este sa ii limiteze userului accesul la informatie, supraincarcand continutul paginii cu reclame ori un design HTML care face abuz de inchii ecranului.

Viteza

In urma studiilor realizate intre anii ‘60 si ‘80, Nielsen stabileste viteza optima de incarcare a unei pagini web ca fiind de 0,1 secunde, pentru ca userul sa mentina un flux neintrerupt de percepere a informatiei.

Designul HTML

Nielsen considera ca userii sunt destul de rezistenti la adresa evolutiei in designul paginilor web. Acestia raman fideli unui aspect simplist, usor de operat al paginii, care nu necesita mari eforturi de reperare a informatiei dorite.

Organizarea site-ului

Jakob Nielsen propune cateva reguli de baza pentru o organizare optima a unui website:

- butonul de link la “Home Page” trebuie integrat doar in meniul principal, nu in fiecare pagina (“E enervant pentru un utilizator sa se intoarca mereu de unde a plecat”)

- Home Page-ul ar trebui sa contina urmatoarele linkuri:

a. meniul principal al site-ului

b. un flux de stiri de interes pentru publicul tinta

c. un camp de cautare rapida a informatiei

- pentru restul paginilor din site, ar trebui inclus un logo in coltul din stanga sus al fiecarei pagini, singurul care sa ofere un link spre pagina de start

- structura site-ului ar trebui sa raspunda mereu la urmatoarele intrebari: “Unde sunt?”; “De unde am plecat?”; “Unde pot ajunge?”

Link de referinta bibliografica: http://philip.greenspun.com/ancient-history/nielsen

Instrumente de publicare a informatiei pe web

Sisteme de management al informatiei

Hosturi de webloguri

1. Blogger.com

Este un host gratuit de bloguri, detinut de Google. Publicul tinta este reprezentat de incepatori si persoane interesate sa isi faca publice parerile vizavi de diferite subiecte, fara a acorda o prea mare importanta optiunilor de configurare a paginii de blog. Fiecare pagina reprezinta o lista de entry-uri fara optiuni de categorizare, pentru care un flux RSS este generat automat. Userul poate avea mai multe bloguri pentru un ID de login. Interfata este si ea usor de utilizat, dandu-i administratorului posibilitatea de a-si configura optiunile de arhivare, comentariile postate de vizitatori ori sa aleaga un anumit template. De asemenea, utilizatorul poate beneficia de serviciul Google AdSense, care ii permite acestuia sa gazduiasca reclame pe propriul blog. In toamna anului 2006, Blogger.com a facut trecerea la versiunea beta, care permite o mai buna categorizare a entry-urilor, dar si o personalizare a paginii de blog.

2. Typepad.com

Un cont de weblog pe Typepad, cu tarife care variaza intre 4,95 si 14,95 de dolari pe luna, ii permite utilizatorului sa editeze optiunile de configurare, oferindu-i integrat un singur flux RSS pentru un entry de weblog. Printre optiunile variate de personalizare a paginii se inscrie si o interfata de tip drag-and-drop, layout-uri by default si template-uri la alegere. Daca utilizatorul doreste sa integreze in pagina caracteristici din alte site-uri, poate utiliza widget-uri deja configurate, care preiau caracteristici de la site-uri populare, precum Amazon.com, FeedBurner ori del.icio.us. Typepad a facut trecerea spre wiki-uri, cu singurul amendament ca adminul trebuie sa autorizeze comentariile sau posturile userilor.

3. WordPress.com

Ofera servicii gratuite de blog, dandu-i utilizatorului optiuni variate pentru un blog gazduit. WordPress permite ierarhizarea posturilor pe sub-categorii si creeaza un flux RSS pentru fiecare categorie in parte. Alte servicii includ importarea entry-urilor de la alte site-uri care gazduiesc bloguri (LiveJournal, Typepad, Blogger si Blogspot) si exportarea acestora. Ca admin, userul are posibilitatea de a le acorda roluri distincte cititorilor sai, de la Contributori (ale caror comentarii trebuie aprobate), pana la Administratori (cu acces egal asupra paginii ca si creatorul ei). WordPress permite uploadarea de fisiere, inclusiv cele cu continut multimedia. Daca userul isi doreste sa updateze manual CSS-ul site-ului, o poate face achitand o taxa unica de 25 de dolari. Singurul dezavantaj la WordPress il reprezinta configurarea software complicata, care-i poate da la un moment dat batai de cap pana si celui mai experimentat blogger.

Forumuri

Forumurile sunt o sursa majora de informatie si atrag nu numai neinitiati, ci si comunitati vaste de soft-designeri, de la care poti beneficia de suport tehnic gratuit. Aceste comunitati ofera, cel mai adesea, un corolar de optiuni gratuite de modificare a softului.

Exemple:
1. phpBB – forum gratuit, popular si usor de personalizat

2. Simple Machines Forum – mai putin popular, dar gratuit, ofera optiuni mai variate, personalizabil

3. SlashCode - forum al sistemului Slashdot.org

Pagini web gazduite

1. Google Pages – ofera posibilitatea de a posta informatie, fara a o constrange la formatul de weblog. Daca utilizatorul  doreste sa isi gazduiasca propriul blog pe propriul server, poate alege dintre numeroase servicii de weblog hosting.

2. Wiki.com – detinut de Mindtouch, permite crearea de wiki-uri, dar editarea si postarea informatiei se realizeaza intr-un cerc restrans, desemnat de admin.

Postarea de continut multimedia

1. Flickr.com

Site detinut de grupul Yahoo!, Flickr permite inregistrarea gratuita a userilor, care pot posta si inmagazina poze, intr-un cumul de 20 MB pe luna. Userul nu poate avea insa decat trei seturi de poze, serviciul redimensionandu-le la o marime mai mica sau pana in 3MB per poza. In schimb, site-ul ofera posibilitatea de a categoriza pozele stocate in cont, creand in mod automat fluxuri RSS pentru fiecare set de poze ori pentru pozele care au acelasi tag. Flickr le permite utilizatorilor sa comenteze si creeze taguri pentru pozele altor useri, stocandu-le pe cele personale intr-o baza de date la care au acces toti utilizatorii serviciului. Toti userii pot beneficia de baza de date gratuita a Flickr, care contine poze fara copyright, ce pot fi utilizate de useri ca ilustratii pentru propriile webloguri.

2. YouTube.com

YouTube le ofera userilor inregistrati posibilitatea de a uploada continut multimedia in format video si de a categoriza acest continut, creand un shortcut de tip HTML, utilizabil pentru a introduce clipurile video in alte pagini web sau hosturi de blog. Userii pot crea si o retea de videoclipuri, denumita “channel”, dar pot de asemenea beneficia de fluxuri RSS pentru un anumit user si tag.

Fluxuri RSS

Del.icio.us

Site care permite salvarea anumitor linkuri favorite, categorizarea acestora, crearea de taguri pentru fiecare in parte sau pentru un anumit grup de linkuri, si apoi crearea de fluxuri RSS pentru un link ori pentru un grup de linkuri. Del.icio.us permite crearea de podcasturi, sau, pentru jurnalisti, a unui flux de informatii necesare pentru un anumit articol (prin interconectarea unor linkuri audio, video, PDF, pagini web).

Servicii de newslettering

Daca userul beneficiaza de un flux RSS, multe companii il vor transforma intr-un newsletter zilnic. Unul dintre site-urile care opereaza astfel este FeedBurner, care permite pana si subscriptia via e-mail a cititorilor de blog la un flux RSS de tip newsletter.

Servicii de personalizare a paginii web

iDocs - ideal pentru utilizatorii de Internet care vor sa-si imbunatateasca cunostintele in HTML si CSS (tabel de personalizare a paginii web).

W3C HTML Validator & CSS Validator – aplicatii utilizabile pentru verificarea si solutionarea erorilor sau standardelor HTML ori CSS incalcate de user.

Flux si Reflux

Really Simple Sindication, Rich Site Summary, RDF Site Summary. Oricum i-am spune, tehnologia este una singura, si incepe sa fie din ce in ce mai folosita pe meleagurile Internautice.

Pe scurt, fluxul RSS este o sinteza a  continutului pubicat pe un site. Indiferent ca este vorba de un blog, un site de stiri sau orice alt site care se actualizeaza frecvent, tot ce inseamna continut dinamic poate fi publicat intr-un flux. Aceasta sinteza se realizeaza cu ajutorul unul program special, sau a unui script ascuns in paginile site-ului, numit generic “generator RSS” sau “site sindicator”. Citirea fluxului se face in general cu programe dedicate – “clienti RSS”, “RSS reader” sau “aggregator” -, cu ajutorul unor site-uri specializate (Google Reader, RSS News Reader), sau chiar a browserelor web moderne (Firefox, Opera sau Internet Explorer 7).

Fluxul contine un numar limitat de stiri (in general intre 10 si 30), fiecare cu titlul articolului, data, autorul, cateva cuvinte preluate din stire, un link catre stirea completa, si alte informatii optionale. Actualizarea fluxului de catre generator se face automat, la aparitia unui nou articol. Clientul care preia fluxul insa verifica acest flux la anumite intervale prestabilite (in general se considera etic ca aceste verificari sa se faca la intervale de minim o ora, pentru a nu aglomera site-ul generator cu cereri).

Si totusi, cu ce ne ajuta acest RSS? Ei bine, ganditi-va ca in loc sa tineti deschise numeroase ferestre de browser cu site-urile voastre de stiri sau bloguri preferate, si sa dati refresh din cand in cand pentru a vedea daca a aparut ceva nou, ati putea avea un singur program care ruleaza in fundal, verifica automat toate site-urile si va anunta daca a aparut ceva nou. Mai mult, puteti sa va faceti o idee despre continutul stirii, si sa accesati pagina pentru a citi restul (daca va intereseaza) sau pur si simplu sa o ignorati (daca nu contine informatii importante).

Traditii de Paste pe Glob

http://www.easter-traditions.com/

---

http://www.luth.se/luth/present/sweden/history/folklore/easter.html

---

http://www.b-info.com/places/Bulgaria/Easter/

---

http://virtual.finland.fi/netcomm/news/showarticle.asp?intNWSAID=26050

---

http://acweb.colum.edu/users/agunkel/homepage/easter/home.html

---

http://www.germanculture.com.ua/library/links/easter.htm

Ce face concurenta?!

www.stiletto.ro

Bila alba: catchy ca elemente de design.

Bila neagra: amalgam de rubrici, aspect aglomerat al primei pagini, greseli de tipar si nu numai, structurare haotica a sectiunilor.

De imprumutat: ideea de editorial de fashion & beauty transpus din varianta print in varianta online, un mini-interviu cu designerul momentului.

www.fashion.net

Bila alba: minimalist ca structura, destul de lizibil si motivat impartit pe sectiuni.

Bila neagra: se vrea a fi o enciclopedie virtuala de stil, dar esueaza la final intr-o sectiune de promovare a agentiilor de modelling si a modelelor in voga.

De imprumutat: o sectiune de Travel.

www.fashion.nl

Bila alba: great ca logo: “One site fits all”, colorat, vesel, antrenant.

Bila neagra: prea alambicat, prea aerat, in ciuda “artificiilor”.

De imprumutat: un home page dinamic.

www.fashion-era.com

Bila alba: cuprinzator ca informatie.

Bila neagra: e practic ilizibil, abunda in blocuri de text, ilustratiile lipsesc, linkurile nu merg toate.

De imprumutat: abordarea comprehensiva despre istoria modei.

ABC-ul unui site (profitabil) de fashion&lifestyle

Pentru segmentul de public feminin, tendintele in moda si lifestyle vor fi mereu subiecte de interes la mare cautare. Problema survine atunci cand, din conglomeratul de informatii pe care publicul si le procura atat via Internet cat si via print, cititoarele nu se aleg cu nimic. Prea multa informatie disparata = atentie curmata. Si pentru ca nisa de public se fidelizeaza concis, dar “catchy”, un site bine structurat poate insemna diferenta intre succes de piata si trafic 0.

Concept: What’s hot (then and now) in fashion and lifestyle

Public tinta: 18-45 de ani, femei din mediul urban, cu educatie medie si superioara, venituri peste 250 de euro lunar

Sectiuni FASHION:

• Editorial (actualizat zilnic) + doua mari sectiuni (THEN/NOW) din care se desprind urmatoarele subsectiuni:
• Fashion Then (o scurta introspectie in cele mai importante etape evolutive ale modei)
• Designers Then (mini-biografii ale celor mai celebri designeri din istorie)
• Trends Then (ce se purta atunci – pe etape ale epocilor “en vogue”)
• Icons Then (persoane publice care au influentat moda, vezi Twiggy, Audrey Hepburn, etc)
• Fashion Now (tendinte vestimentare pe sezoane + o arhiva a ultimilor ani)
• Designers Now (prezentari ale designerilor straini si autohtoni ai momentului)
• Trends Now (ce accesorii si tendinte “fac legea” momentului)
• Icons Now (al carui stil ne place de la noi si din afara)

EXTRAS

• Hot or Not (personalitati publice luate la puricat – cine se imbraca ok si cine-i a giant flob)
• Cash or Credit (varianta ieftina si scumpa pentru trei obiecte zilnice considerate “must-have-uri”)
• Line-up (se alege un obiect vestimentar si saptamanal sunt prezentate 10 variante de la diferite firme)

Sectiuni LIFESTYLE:

• Beautify yourself! (tipsuri zilnice legate de frumusete)
• Deco Up! (tendinte in decoratiuni interioare)
• Tech Style (ce se mai aude in lumea tehnologiei si de ce femeile n-ar afla si ele)
• Manly Mania (un barbat hot al zilei)
• 9 to 5 (daily work tips)
• Who’s Where (evenimente de interes, recomandari muzicale, cinefile)
• Trend Hunter (ce li se pare altor natii “cool” in materie de “spice up your life”)

Site-ul va contine si optiunea de inregistrare in vederea primirii unui newsletter zilnic, arhiva, forum pe toate sectiunile, motor de cautare intra site, optiuni de creare a unui cont personal si de personalizare a interfatei site-ului (servicii: blog, recomandarea mea, chat with other users). Pentru o subscriptie lunara, utilizatoarele pot, de asemenea, beneficia de un cont de email furnizat de site.

Din punct de vedere al layout-ului, as marsa pe o paleta de culori clasica (simbioza alb-negru, tente de gri, metalizari), combinate cu flash-uri, frame-uri succesive de la prezentarile de moda (pe prima pagina). Ideea ar fi ca interfata sa creeze impresia de rafinament, stil, eleganta si mister.

to bool, OR NOT to bool

Cautarea bool-eana considera orice pagina web ca fiind un “element” dintr-un “set”, si determina relevanta rezultatelor prin prisma apartenentei elementelor la diverse seturi (de exemplu, setul de pagini cu joburi, setul de pagini ce contin cuvantul “axiona” sau setul de pagini ce contin imagini cu pinguini).
Pentru a cauta, se folosesc operatori logici de tipul AND (si), OR (sau), XOR (sau exclusiv – exclusive or), NOT (nu). Sintaxa diferă în funcţie de motorul de cătare, dar tehnologia functioneaza asemanator. Rezultatele se rafineaza prin adaugarea de caracteristici care trebuie incluse sau excluse.
De exemplu, cautand

music AND download OR buy NOT produce

se vor afisa rezultate legate despre muzica in care sunt incluse optiuni de descarcare sau cumparare, dar se exclud paginile referitoare la casele de productie.

Motoarele de cautare web

Yahoo! Search

• motor de cautare reproiectat, bazat pe mai multe motoare achizitionate (AltaVista, AllTheWeb, Overture, Inktomi)
• cautari specializate (raspunsuri, audio, imagini, joburi, locale, harti, mobil, stiri, oameni)
• afisare de alte rezultate legate de subiect
• posibilitate de salvare a preferintelor de cautare
• rezultate filtrate (pentru a indeparta continutul ofensator)

Windows Live Search

• motor reproiectat in 2006 (numele anterios MSN Search)
• ajustare dinamica a cantitatii de rezultate afisate
• posibilitate de salvare a rezultatelor si de actualizare automata a salvarii
• posibilitatea afisarii de rezultate suplimentare in aceeasi pagina
• cautari specializate pentru: academic, carti, anunturi, fluxuri de stiri, imagini, harti, video, intrebari si raspunsuri

Ask.com (fost Ask Jeeves)

• motor de cautare dual, clasic sau capabil sa inteleaga intrebari in limbaj natural
• detinator al tehnologiilor Teoma (motor de cautare revolutionar), DirectHit, Excite, MyWay, Bloglines
• viteza de indexare scazuta il protejeaza de rezultatele spam (linkspam) de care sufera motoarele mari (Google, MSN, Yahoo)
• indexare si page-rank bazat pe numarul de click-uri

MetaCrawler

• cautare simultana pe mai multe motoare de cautare (Google, Yahoo, Live Search, Ask.com, About.com, MIVA, LookSmart s.a.)
• cautari specializate (imagini, audio, video, stiri, pagini aurii)
• toolbar instalabil in browser (in genul celui Google)

mozDex

• motor open-source (cod liber-disponibil, se elimina suspiciunile legate de manipularea rezultatelor)
• posibilitati de dezvoltare marite (deoarece codul este disponibil publicului si programatorii incurajati sa contribuie)
• legaturi cu site-urile de socializare
• verificare a ortografiei
• anti-spam

Jennifer Niederst Robbins: web design pana numeri la trei!

Jennifer Niederst Robbins a absolvit Universitatea din Notre Dame, sectiile Design grafic, Fotografie si Istoria Artei. Face parte din prima generatie de web designeri, inceputurile ei in domeniu datand inca din 1993, cand a pus la punct intaiul website comercial pentru editura O’Reilly, Global Network Navigator. A lucrat si ca director de creatie pentru Songline Studios (un subsidiar al editurii americane O’Reilly), iar din 1996 este web designer si consultant independent. Este autoarea bestseller-ului “Web design in a nutshell”, dar si a compendiumului “Learning Web design”. A predat cursuri de web design la Massachusetts College of Art, in Boston, dar si la Johnson and Wales University in Providence. Participanta activa la numeroase seminarii si sesiuni de comunicari stiintifice, Niederst Robbins publica in continuare manuale tematice de web design la editura O’Reilly, dar continua sa desfasoare si alte activitati “colaterale”: design pentru carti si CD-uri.

Reguli de baza pentru un website profesionist

Niederst Robbins pune accent pe ideea de dinamism a unui website: “Site-ul nu trebuie doar sa arate frumos, trebuie sa ii permita utilizatorului sa faca ceva cu el si in el”, spune ea, intr-un interviu acordat editurii O’Reilly, cu prilejul relansarii manualului “Web design in a nutshell”. Cheia spre un website performant si atractiv este controlul si dozarea tehnicilor de interfata cu utilizatorul. Incepatorii au tendinta, spune Niederst Robbins, sa inghesuie multe elemente, de la poze, la linkuri, fonturi, culori si indenturi, pentru a atrage atentia, dar de fapt sfarsesc prin a plictisi, obosi si indeparta utilizatorul: “Pana la urma, orice web designer trebuie sa fie deschis catre critici. Pentru ca el isi vede website-ul intr-un fel, iar utilizatorii il percep complet altfel”, concluzioneaza Niederst Robbins.

Link interviu

Biografie Jakob Nielsen

Nascut in 1957 in Copenhaga, Danemarca, Jakob Nielsen este scriitor si consultant in software si web-design. A lucrat la BellCore, a fost membru al staff-ului profesoral la Universitatea Tehnica din Copenhaga, unde detine si un doctorat in interactiunea user-computer, a dezvoltat interfata utilizator-computer pentru IBM, dar s-a remarcat in mod special in postura de sef al echipei de research la compania californiana Sun Microsystems, unde a pus bazele interfatei web a companiei si retelei intranet, SunWeb.

In anii ‘90, cand Internetul inmugurea pe piata, Nielsen a prezis in mod corect avantul hipertextului in interfata utilizator – mediu online, urmatoarea etapa fiind sa scrie un studiu comprehensiv, intitulat “Hipertext si hipermedia”, publicat in 1990. “The Internet and Beyond” a urmat, in 1995, ca o adaugire la studiul din 1990, evidentiand succesul si priza la public a Internetului.

Dupa ce articolele publicate pe site-ul sau, avand ca tema uzabilitatea Internetului, au atras atentia expertilor, a fondat compania de consultanta tehnica Nielsen Norman Group, alaturi de colegul sau David Norman, fost vicepresedinte al companiei Apple Computers.

Nielsen e cunoscut pentru scepticismul lui la adresa website-urilor comerciale, al caror design supra-evidentiat in raport cu textul devine, in opinia sa, “caraghios”. Continua sa scrie newsletter-uri de doua ori pe luna, ca superviser al seriei “Tehnologii de interactiune” in cadrul editurii Morgan Kaufmann si pregateste aparitia a numeroase studii in web-design.

In iunie 2000, Nielsen a fost introdus in randul personalitatilor marcante din Scandinavia, datorita contributiei sale la dezvoltarea tehnologiilor web interactive, iar in 2006 a devenit membru al Academiei ACM (Computer-Human Interaction Academy).